Microprocesoarele. Cum functioneaza ele si de ce exista o limita de viteza

Microprocesoarele. Cum functioneaza ele si de ce exista o limita de viteza

Microprocesorul (numit si procesor) este unitatea centrala de prelucrare a informatiei a unui calculator sau sistem, care il si controleaza. Fizic, se prezinta sub forma unui cip electronic (circuit integrat). Microprocesorul este elementul principal al sistemului de calcul si este plasat pe o placa de baza numita motherboard.

Microprocesoarele sunt extrem de complexe si foarte mici, putand ajunge sa contina milioane de tranzistoare.

In mare, microprocesoarele au un “bus” de adrese, unul de date, o linie pentru scriere si una pentru citire, o linie de ceas ce face ca procesorul sa pulseze la o anumita frecventa si inca o linie ce reseteaza executia.

Microprocesoarele au o viteza maxima de procesare, ajungand pana la cativa GHz. Asta inseamna ca pot executa instructiuni fara eroare sub respectiva viteza, la niste parametri normali de temperatura.

S-au realizat modificari pentru mai bune performante: marind numarul de instructiuni dintr-o secventa de instructiuni ce pot fi realizate intr-un singur ciclu al microprocesorului, sau marind frecventa ceasului microprocesorului, chiar mai mult decat spunea legea lui Moore.

Din pacate, inginerii nu mai pot continua sa foloseasca aceste tehnici pentru a mari viteza procesoarelor moderne si se pare ca aceasta tehnica a fost exploatata la maximum.

Lucrurile se complica si mai departe datorita consturilor prea mari pentru realizarea unor procesoare superscalare ce pot realiza mult mai multe instructiuni intr-un singur ciclu. Costurile sunt ridicate datorita complexitatii logicii necesare pentru a descoperi instructiuni paralele.

Astazi, progresul in acest domeniu a scazut foarte mult si datorita unei alte probleme: energia. In ultimii 20 de ani, microprocesoarele si-au crescut consumul de la 1 watt la peste 100 de watti.

Desi cu fiecare generatie de procesoare consumul a scazut prin realizarea unor tranzistoare din ce in ce mai mici ce necesita mai putina energie pentru a comuta, a si crescut in acelasi timp datorita unui numar din ce in ce mai mare de tranzitori implementati. Efectul a fost o crestere exponentiala a consumului de energie.

Temperatura ridicata

In anii 1980, microprocesoarele nu aveau nevoie de racire. Dupa 1990, au fost nevoite adaugarea unor mici ventilatoare pentru a asigura mentinerea microprocesorului la o temperatura optima de functionare.

Toate aceste probleme ale paralelismului, a energiei consumate, dar si cele legate de racire au dus la o alta idee noua, ce pare sa le rezolve, cel putin momentan: procesorul cu mai multe nuclee.

Insa fara modificari radicale in designul procesoarelor, in viitor performanta lor nu va mai creste prea mult.

Constrangeri fizice

Problemele cu care se confrunta proiectantii de microprocesoare nu sunt insurmontabile, insa solutiile sunt din ce in ce mai greu de gasit.

Printre altele, exista doua lucruri importante care limiteaza microprocesoarele: decalajul transmisiei in interiorul cipului si temperatura.

Decalajul se datoreaza datorita firelor ce conecteaza toate tranzistoarele intr-un cip. “Firele” sunt incredibil de mici. Un cip reprezinta practic un grup de tranzitoare conectate intre ele, iar un tranzistor functioneaza precum un intrerupator.

Atunci cand un tranzistor isi schimba starea din pornit in oprit sau invers, incarca firul ce este legat de urmatorul tranzistor. Insa aceste operatiuni necesita timp. Cu cat “firul” este mai lung, cu atat va dura mai mult.

Reducerea dimensiunilor are o consecinta importanta: traseele pe care trebuie sa le parcurga curentul electric intre componente sunt mai scurte, deci se pot parcurge mai rapid. Proiectantii au putut face astfel procesorul sa functioneze cu un ceas mai rapid.

Insa nu doar distanta dintre doi tranzistori e singura problema: comutarea intre doua stari a tranzistorului necesita si ea timp. Aceasta limiteaza viteza unui microprocesor. Mai mult, tranzistorii sunt legati in lant, asadar, cu fiecare tranzistor, timpul se mareste.

O alta problema ce limiteaza viteza unui microprocesor este temperatura ridicata. De fiecare data cand tranzistorii isi schimba starea, comuta de pe 0 pe 1 sau invers, pierd putina electricitate. Aceasta creeaza caldura, si cu cat ruleaza mai rapid, cu atat genereaza mai multa caldura. Un cip care se supraincalzeste se blocheaza sau cauzeaza erori. Calculatorul poate “ingheta” pentru mici perioade de timp, se poate restarta automat, sau pot aparea asa numitele BSOD (Blue Screen of Death) pe sistemele de operare Windows.

Microprocesoarele au ajuns sa contina un numar impresionant de tranzistori, ajungand pana la cateva sute de milioane. Astfel de circuite sunt foarte greu de verificat si testat. Cheltuielile pentru verificare si testare chiar ajung sa depaseasca pe cele de proiectare si dezvoltare.

Miniaturizarea nu va putea si ea continua in acelasi ritm exponential. S-ar ajunge la necesitatea de a realiza un tranzistor mai mic decat un atom, ceea ce e imposibil. Insa pana acolo, mai sunt alte probleme de confruntat.

Mark Horowitz, profesor la Universitatea Stanford a scris un articol intitulat “Viitorul sarmelor” si in care porneste de la caracteristicile electrice ale semiconductorilor si analizeaza o serie de scenarii posibile pentru tehnologiile de fabricatie. Textul ia in considerare mai multi factori precum geometria firelor, capacitati si resistente, disiparea puterii, etc. Mark Horowitz a ajuns la o concluzie interesanta, cum ca nu firele ar constitui un impediment in functionarea sa corecta.

Suprafata circuitelor nu a scazut, din cauza ca designerii au adaugat noi module, insa o problema sunt firele care traverseaza mai multe module. Lungimea acestora ramanand constanta, in milimetri. Ori, cum viteza ceasului creste mereu, asta inseamna ca semnalele electrice nu mai au timp sa parcurga firele de la un capat la altul. Circuitele viitorului nu vor mai putea comunica prin semnale globale: pur si simplu va fi imposibil pentru un fir sa uneasca diferite parti ale circuitului. 1

Pe masura ce tranzistorii sunt tot mai mici, firele sunt mai subtiri si consumul de putere este mai mare, circuitele sunt mai sensibile la zgomot, fie el termic, din mediu sau probabil in curand, chiar efecte cuantice. Fenomenele de transport din semiconductori pe care se bazeaza tranzistorul sunt fenomene statice: ori cand dimensiunile devin atat de mici incat numai cativa electroni produc semnale, statistica nu mai opereaza iar exceptiile incep sa apara.

Performanta microprocesoarelor s-a situat pe o curba exponentiala, iar miniaturizarea si tehnicile folosite au contribuit in mod egal la aceste spectaculoase cresteri. Insa aceasta crestere se apropie de sfarsit datorita unor bariere fizice fundamentale. Asta pana la aparitia unor noi generatii de procesoare ce vor depasi aceste probleme.

Autor: Marius Ignatescu, www.descopera.org

Marca Adidas - Un scurt istoric despre cum a luat nastere acest brand faimos

Marca Adidas - Un scurt istoric despre cum a luat nastere acest brand faimos

   Adolph si Rudolf Dassler au creat primul lor adidas in 1920 in Herzogenaurach, Germania. Dupa primul adidas, Dassler a dobandit o reputatie foarte buna in acest domeniu, de fapt, Jesse Owens a castigat 4 medalii de aur in 1936 la Jocurile Olimpice, el purtand o pereche de pantofi Dassler. In 1948 Rudolf Dassler a inceput sa creeze faimosii adidasi Puma , in timp ce Adolph a creat faimoasa firma cu trei dungi: Adidas. Adolph a obtinut numele combinand porecla sa Adi cu primele trei litere ale numelui Dassler. Un an mai tarziu Adolph a incorporat logo-ul cu trei dungi, care este folosit pana in ziua de azi. Inainte ca Nelly sa scoata melodia Air Force 1, Run DMC purtau Adidas, le-au placut atat de mult incat in 1980 au scos melodia My Adidas. Run DMC aveau stilul lor: fara sireturi si cu limba scoasa, in cea mai mare parte a timpului Run DMC putea fi vazut… purtand Superstars. Chiar si in ziua de azi modelul Adidas Superstar este asociat cu cultura Hip Hop. Azi marca Adidas are tre ramuri: Adidas Originals – cunoscauta si sub numele de Heritage Line, Adidas Performance – produse de ultima ora pentru linia de top a atletilor, si Adidas Y-3 – articole sprotive si in trend cu moda in colaborare cu designerul Yohji Yamamoto.

   SURSA 02
 
   Doua dintre cele mai puternice brand-uri sportive din lume ascund istorii foarte interesante. Noi iti prezentam cateva dintre lucrurile mai putin stiute si interesante.
   In anul 2004 cei de la Adidas au decis ca trebuie sa schimbe ceva in politica lor de dezvoltare si au optat pentru o campanile de PR si publictate pentru a se pozitiona pe piata. Compania Adidas a fost privita mult timp ca un “urias adormit”, dar in anul 2004 a reusit sa atace piata de materiale sportive printr-un mesaj cu rezonanta foarte mare: “Impossible is nothing”.
   Spoturile publicitare il infatisau pe "tanarul" pugilist Muhammad Ali alergand alaturi de fiica sa si alti sportivi celebri ai zilelor noastre. Ambele reclame s-au bucurat de un succes fantastic, iar Adidas isi gasea, dupa 56 de ani de existenta, sloganul si pozitionarea.
   Dupa ce a obtinut succesul meritat, Addidas s-a concentrat pe dezvoltarea produselor speciale pentru sportivi. Pantofii sport care sa ii faca sa alerge mai repede sau sa sara mai mult au fost micile surprize cu care Adidas a atacat piata.
   Compania a reusit in anul 2006 sa cumpere un gigant al industriei de imbracaminte sportive, Reebook. Afacerea a fost incheiata pentru aproximativ 4 miliarde de dolari.
   Istoria echipamentelor sportive a fost insa mult timp si inca este fara doar si poate identificata cu un alt brand pe care romanii il cunosc foarte bine, Nike. Chiar daca Nike nu este un brand atat de “batran” precum Adidas, a reusit sa se impuna pe o piata care era in permanenta dezvoltare.
   Nike are o istorie cu aproximativ 30 de ani mai scurta decat concurentul Adidas. In anul 1980 detinea totusi o cota de piata de 50%. In anul 2003 Nike a cumparat celebra companie de articole vestimentare Converse, iar doi ani mai tarziu a reusit sa achizitioneze si gigantul Umbro.
   Unul dintre zvonurile care circula vizavi de logo-ul Nike este acela conform caruia intr-o dupa-amiaza, un student japonez eminent care studia la Universitatea de Arte a fost contactat pentru a concepe un logo original. Oficialii Nike i-au cerut tanarului sa creeze un logo care sa poata fi usor de memorat, dar in acelasi timp sa aiba design foarte simplu. Tanarul s-a apropiat de o foaie de hartie si a desenat o virgula intoarsa. Astfel, logo-ul Nike a prins contur, devenind unul dintre cele mai populare logo-uri din intreaga lume.
   In anul 2007 compania Nike a fost cotata la o valoare de piata de peste 17 miliarde de dolari, iar rivalul Adidas a fost cotat ca avand o valoare de piata de aproximativ 11 miliare de dolari. Alaturi de Nike, Adidas reprezinta aproximativ jumatate din vanzarile din industria de imbracaminte sport, dar si de echipament sportiv.
   Nike si Adidas sunt doua marci foarte mediatizate si prezente in cadrul multor competitii sportive importante, incepand cu anul 1980 pana in prezent. Cele doua brand-uri au patruns oficial pe piata romaneasca in anul 1999, respectiv 2000.
 

Istorie Dacia - Dacia si Renault impreuna de peste 35 de ani

Istorie Dacia - Dacia si Renault impreuna de peste 35 de ani

  1100, prima masina Dacia, era o berlina cu tractiune si motor pe spate, produsa sub licenta Renault R8. Primul produs 100% autohton a fost Dacia Nova, lansata in 1995, la zece ani dupa inceperea proiectului. Dacia este marca autohtona in jurul careia s-a dezvoltat industria auto in Romania.
Succesul Dacia incepe in 1966 la Colibasi, judetul Arges, perioada in care s-a conturat si colaborarea cu Renault , transformata mai tarziu intr-un puternic parteneriat. Temelia Uzinei de la Mioveni a fost pusa tot in 1966, iar doi ani mai tarziu actionarul societatii, adica statul roman, a semnat un contract de licenta cu Renault in urma caruia a fost fabricat primul autoturism sub sigla autohtona, batrana Dacia 1100. Aceasta era o berlina cu tractiune si motor pe spate, productia fiind sub licenta modelului R8 de la Renault. Conform contractului, Renault furniza toate partile componente ale modelului, iar cei de la Dacia le asamblau, fiind produse circa 44. 000 de unitati in primii patru ani. Dacia 1100 a avut si o serie limitata- 1100S, cu doua perechi de faruri si un motor mai puternic, care a fost folosita de Politie. În 1969 a luat nastere generatia a doua de Dacia, modelul 1300, sub licenta lui R12 de la Renault. Aceasta era o berlina cu patru usi si tractiune fata. Anii 70 Decada anilor ’70 a insemnat un lung sir de investitii in dezvoltarea gamei de productie, care a inclus si autovehicule utilitare. În aceasta perioada, Uzina de la Mioveni a fabricat trei variante ale berlinei 1300 berline, doua "de lux" si una bicorp, urmate de Break, 1302 (papuc) si duba D6- copie a modelului Renault Estafette. Break-ul a fost produs in peste 2 milioane de unitati, devenind un simbol al industriei autohtone. La salonul de la Bucuresti din 1979 a fost prezentata varianta restilizata a modelului 1300, botezat Dacia 1310 care avea doua noi perechi de faruri, stopuri mai mari, bare de protectie si interior, toate noi.
   Anii 80
   Tot la evenimentul din 1979 a fost prezentata si Brasovia, un coupé pe platforma lui 1310 gandit si creat la Brasov . Dupa 1980, Dacia s-a orientat catre dezvoltarea unui model de oras, numit Dacia 500 sau Lastun, care a fost produsa la Timisoara. Aceasta avea un motor de 499 cmc si 22 CP care consuma 3,3 litri /100 km. Dupa Revolutie, modelul a fost scos din fabricatie, motivandu-se ca balanta calitate- pret inclina prea putin in favoarea primului aspect. Anii ‘80 au insemnat si nasterea modelului 2000, un alt produs "limitat", care a fost destinat oficialilor PCR. În 1983 inginerii de la Dacia au si o varianta coupé de lux, inspirata de Brasovia, care a intrat in posesia tinerilor de familie buna din acele vremuri. În 1985, mintile creatoare de la Dacia incep proiectarea primului autoturism de conceptie 100% romaneasca.
   Anii 90  
   Din 1991 s-a produs si livrat timp de cinci ani modelul 1325 Liberta, inspirata de seria 2000 din ‘80. Primul model 100% romanesc a aparut la zece ani dupa ce a inceput dezvoltarea proiectului. 1995 este anul nasterii Dacia Nova, cu un design deloc atractiv sau inovator. Cele trei decade care s-au scurs de la lansarea primului model Dacia au insemnat si producerea masinii cu numarul 2.000.000. Tot in 1998 a fost lansat si motorul de 1,6 litri cu injectie monopunct Bosch care a intrat in dotarea Novei. Marea schimbare a venit in 1999, cand Renault a cumparat pachetul majoritar de actiuni din capitalul societatii si a promis ca va lansa un model nou, promisiune concretizata in anul 2000 prin aparitia Super Nova, cu un motor de 1,4 litri MPI.
   Anii 2000
   SuperNova a avut viata scurta, fiind inlocuita in 2003 de Solenza, care a insemnat si deschiderea unui nou capitol in evolutia marcii. Solenza a fost disponibila cu motor pe benzina de 1,4 litri sau diesel de 1,9 litri. În 2004 s-a incheiat productia modelelor Berlina si Break si a aparut Logan- un autoturism complet nou ca design si performante. Anii urmatori au insemnat investitii importante in modernizarea produselor familiei Dacia, fiind scoase pe piata atat produse noi, cat si variante restilizate. Logan este modelul record al celor de la Dacia, inregistrand in 2005 o cifra de peste 172.000 unitati produse si 164.000 livrate. În 2006 a fost prezentat un prototip botezat Logan Steppe, insa in productia de seria a ajuns Logan MCV un model cu sapte locuri pe trei randuri. În 2007 a iesit pe piata Dacia Logan Van, o utilitara, iar in 2008 imaginea brandului este schimbata radical prin lansarea Sandero, un model cochet, cu un design tineresc si peformante imbunatatite. Anul acesta asteptam pe piata primul 4X4 din gama Dacia.
   "Este interesant, o evolutie fata de Solenza si Logan“ - Justin Capra, inventator
   "Nu am fost la curent cu aceasta noutate, insa ii stiu pe designerii romani care au lucrat la acest model, ei fiind o echipa recunoscuta si premiata in Occident. Mi se pare un model interesant, a iesit foarte bine, insa se pune problema economiei si ecologiei. Oricum, are multe lucruri in plus fata de ceea ce inseamna Dacia, este o evolutie vizibila in raport cu ceea ce a fost Solenza sau Logan. Volumul mi se pare incapator, ca tot este acum o criza spatiala, insa o masina da 2 la suta randament daca este folosita de o singura persoana. La noi lumea isi ia masina cu cinci locuri, pe care o foloseste la capacitatea aceasta numai duminica. Acest concept mi se pare realizabil, este atractiv insa eu nu o sa imi cumpar niciodata un model clasic, de serie. Astept sa vina caldura sa-mi scot vehiculele cu 2, 3 sau patru roti, iar pana atunci circul cu un Tico imprumutat".
   "Este doar un exercitiu de design Renault Dacia“ - Sergiu Tudose, editor Pro Motor aflat la Salonul de la Geneva
   "Cu totii ne asteptam la SUV, insa am descoperit acest crossover MPV futurist, cu design robotizat si destul de sport. Cei mai multi nu stiu ce se intampla cu aceasta marca, insa cred ca le place Duster, are trasaturi interesante. Totusi, este doar un exercitiu de design al Renault Dacia, si nimic mai mult, lucru declarat si de echipa Renault aflata la Salon. Orice concept este un pas inainte, insa sa nu se astepte nimeni ca Duster sa fie produs de serie. Jante de 21 inch nu o sa existe prea curand pe Dacia, sunt prea mari, pe cei 4.2 metri lungime nu prea poti sa faci un cross decent, iar la 105 CP nu impresioneaza. Oricum, toata lumea asteapta de fapt SUV-ul Dacia "
   "Lucram cu aceiasi producatori, e firesc sa se simta mirosul Dacia“ - Constantin Stroe, vicepresedinte Automobile Dacia
   "Conceptul Duster atrage atentia, e tot ce vrei: modern, musculos, sport. Accept ca poate sunt subiectiv, insa se detaseaza de alte modele de la Geneva. Unul dintre vizitatorii nostri care a urcat la volanul Duster ne-a spus ca se simte mirosul Dacia si nu intelegea de ce. Explicatia e simpla, marca a evoluat, gama de produse este total schimbata, insa noi lucram cu aceiasi producatori, pentru spuma poliuretanica, pentru scaune, pentru diferite elemente de interior. E firesc sa se simta mirosul Dacia. Daca in urma cu zece ani mi-ar fi spus cineva ca Dacia o sa fie in centrul Salonului de la Geneva as fi spus ca e prea frumos. Însa acum suntem aici, marca a evoluat, sunt mandru. Toata lumea ne intreaba daca il scoatem pe piata, insa deocamdata e un concept si noi avem o strategie stabilita pana in 2012. S-ar putea ca unele elemente sa se regaseasca pe un viitor produs Dacia, insa deocamdata de pregatim sa lansam un model nou, un 4x4, spre sfarsitul acestui an"
   Familia Dacia
-1966 - Constructia Uzinei de Automobile Mioveni
-1968 - Lansarea modelului Dacia 1110 (licenta Renault R8)
-1969 - Lansarea modelului Dacia 1300 (licenta Renault R12)
-1973 - Lansarea modelului Dacia 1300 Break
-1975 - Lansarea modelului Dacia 1302 Pick-Up
-1987 - Lansarea modelului Dacia 1320
-1991 - Lansarea modelului Dacia 1325 Liberta
-1992 - Lansarea modelului Dacia 1307 si 1309 Dubla Cabina
-1995 - Lansarea modelului Dacia Nova, prima masina de conceptie 100% romaneasca
-1999 - Renault achizitioneaza 51% din capitalul Dacia
-2000 - Lansarea modelului Dacia SuperNova cu motopropulsor Renault
-2002 - Lansarea gamei de vehicule utilitare cu motorizare Diesel Renault
-2003 - Lansarea modelului Dacia Solenza
-2004 - Lansarea modelului Logan, incheierea productiei Berlina si Break
-2005 - Lansarea modelului Logan diesel
-2006 - Lansarea Noii Colectii Logan si a versiunii Logan Prestige - Lansarea versiunii Logan MCV
-2007 -Lansarea modelelor Logan Van, Logan GPL, Logan Pick-Up
-2008 - Lansarea Sandero- modelul care schimba radical imaginea marcii
-2009- Este asteptata Dacia 4x4


   SURSA 02
 
   Inca de la inceput au existat legaturi stranse de colaborare Dacia si Renault. Din 1999, Dacia face parte din Grupul Renault, afirmandu-si tot mai mult vocatia sa de marca internationala.
   Inceputurile
   Constructia Uzinei de Autoturisme Mioveni a inceput in 1966. Dupa semnarea unui contract de licenta intre Renault si statul roman in 1968, incepe fabricarea modelului Dacia 1100 sub licenta R8, urmat in 1969 de Dacia 1300, sub licenta R12. Intre anii 1970-1980, Dacia dezvolta o intreaga gama de modele care va cuprinde mai multe tipuri de vehicule de persoane si utilitare. Automobile Dacia continua autonom productia de autoturisme derivate din gama Renault 12 si dupa anul 1978. Anul 1995 este marcat de lansarea primului autoturism conceput 100% de inginerii romani, Dacia Nova. In 1998, anul in care s-au aniversat trei decenii de la producerea primului automobil Dacia, de pe portile uzinei a iesit autoturismul cu numarul 2.000.000. In acelasi an intreprinderea a obtinut Certificatului de Atestare a Implementarii Sistemului Calitatii ISO 9001.
1966
- Constructia Uzinei de Automobile Mioveni
1968
- Semnarea contractului de licenta intre Dacia si Renault
- Lansarea modelului Dacia 1110 (licenta Renault R8)
1969
- Lansarea modelului Dacia 1300 (licenta Renault R12)
1973
- Lansarea modelului Dacia 1300 Break
1975
- Lansarea modelului Dacia 1302 Pick-Up
1978
- Incetarea contractului de licenta
1987
- Lansarea modelului Dacia 1320
1991
- Lansarea modelului Dacia 1325 Liberta
1992
- Lansarea modelului Dacia 1307 si 1309 Dubla Cabina
1995
- Lansarea modelului Dacia Nova, prima masina de conceptie romaneasca 100%
1998
- Obtinerea Certificarii ISO 9001
- Fabricarea autoturismului cu numarul 2.000.000
   Dacia si Renault impreuna de peste 35 de ani
   La 2 iulie 1999 se semneaza contractul de privatizare a societatii si Dacia devine o marca a Grupului Renault, avand ca principala misiune sustinerea dezvoltarii Grupului pe pietele emergente. In 2000 are loc lansarea modelului Dacia SupeRNova, prima concretizare a colaborarii franco-romane, un autoturism echipat cu motor si cutie de viteze Renault. In noiembrie 2002 este lansata gama de vehicule utilitare echipata cu motor diesel Renault. In aprilie 2003 are loc lansarea modelului Dacia Solenza, mai intai in versiunea de motorizare 1.4 MPI, pe benzina, iar din septembrie 2003, si in versiunea diesel, 1.9D. In 2004 are loc lansarea modelului Dacia Logan in doua versiuni de motorizare: 1.4MPI si 1.6MPI. In 2005 este inaugurat Centrul de Export CKD (ILN) si este lansata cea de-a treia versiune de motorizare din gama Logan - 1.5dCi. Datorita modelului Logan, Dacia isi depaseste in 2005 toate recordurile sale anterioare de productie (172.000 de unitati) si vanzari (164.000 de unitati).
1999
- Renault achizitioneaza 51% din capitalul intreprinderii Dacia
2000
- Lansarea modelului Dacia SuperNova, vehicul echipat cu un grup motopropulsor Renault
2002
- Lansarea gamei de vehicule utilitare cu motorizare diesel Renault
2003
- Lansarea automobilului Dacia Solenza
- Participatia Renault la capitalul Dacia ajunge la 99%
- Inaugurarea Centrului de Piese de Schimb
2004
- Lansarea autoturismului Logan
- Incetarea fabricatiei modelelor Berlina si Break
1.959.730 unitati produse din anul 1968; scoaterea din fabricatie a motorului tip C 1.6 l 68 CP (2.527.155 unitati produse din anul 1971)
2005
- Lansarea modelului Logan diesel
Obtinerea certificarii ISO 14001 pentru mediu
- Fabricarea automobilului cu numarul 2.500.000
- Inaugurarea Centrului de Export CKD
- Record absolut de productie: peste 172.000 de unitati
2006
- Lansarea Noii Colectii Logan si a versiunii Logan Prestige, echipata cu motorul 1.6 16V (105 cp), in septembrie
- Lansarea versiunii Logan MCV la Salonul Auto de la Paris (octombrie)
- Oprirea fabricatiei modelului Dacia Pick-Up (decembrie)
2007
- Lansarea modelului Logan Van (ianuarie)
- Lansarea modelului Logan GPL (mai)
- Lansarea modelului Logan 1.5 dCi 85 CP (septembrie)
- Fabricarea autoturismului Logan cu numarul 500.000 (septembrie)
- Lansarea modelui Logan Pick-Up la Salonul Auto de la Bucuresti (octombrie)
- Fabricarea autoturismului Dacia cu numarul 3.000.000 (octombrie)
2008
- Lansarea modelului Dacia Sandero la Salonul Auto de la Geneva (iunie)
- Lansarea Noului Logan (iulie)
- Lansarea Noului Logan MCV la Salonul Auto de la Paris (octombrie)
- Obtinerea recertificarii ISO 14001 pentru mediu (21 octombrie)
- Fabricarea autoturismului Dacia Sandero cu numarul 50.000 (noiembrie)
2009
- Fabricarea a 100.000 Dacia Sandero la Uzina de la Mioveni (13 mai)
- Aniversarea a 5 ani de la prezentarea primului autovehicul Dacia Logan (2 iunie)
- Lansarea Declaratiei de Mediu Dacia (5 iunie)
- Introducerea motorizarii 1.2 16 V 75 CP pe modelele Dacia Logan berlina si Dacia
- Sandero (22 iunie)
- Lansarea versiunii Prestige pentru Logan MCV (24 iunie)
- Aniversarea a 10 ani de la preluarea Dacia de catre Grupul Renault (2 iulie)
- Uzina Mecanica Dacia a produs 1.000.000 de motoare pe benzina din seria K7 (22 iulie)
- Uzina de cutii de viteze Renault Mécanique Roumanie a produs 100.000 de cutii de viteze pentru Alianta Renault-Nissan (30 iulie)
- Sealynx Automotive Romania, furnizor de sisteme de etanseizare pentru Dacia, isi inaugureaza uzina de la Dirmanesti, judetul Arges (31 iulie)
- Fabricarea a 1.000.000 de vehicule pe platforma X90 (3 septembrie)
- Fabricarea a 3.500.000 de vehicule la Uzina Dacia de la inceputul activitatii sale (9 septembrie)
- Fabricarea a 250.000 de modele Logan MCV (18 septembrie)
- Recertificarea sistemului de management al calitatii de catre Registrul Auto Roman (7 decembrie) 

sursa:ipedia.ro

Istoria Burberry - Respectul se castiga in timp

Istoria Burberry - Respectul se castiga in timp

  Thomas Burberry a inaugurat primul sau magazin de articole vestimentare in 1856, in Hampshire, Anglia. De la putin timp de la deschiderea acestui magazin afacerea sa a urmat un trend ascendent ce a transformat magazinul Burberry intr-unul foarte mare ce comercializa diferite marfuri. In primii ani in calitate de creator de moda, Burberry si-a concentrat si orientat talentul catre realizarea unor articole vestimentare pentru cei care isi petreceau mare parte din timp in aer liber. Ideea principala, implementata in colectiile sale, a fost cea de a da nastere unor tinute de zi fabricate din materiale ieftine, menite sa reziste in conditii meteorologice dificile. 
  La inceputul anilor '90 linia Burberry a castigat respectul intregii lumi pentru creatiile sale vestimentare, castigand si dreptul de a crea uniformele ofiterilor din politia Marii Britanii. Au urmat noi magazine ce au fost deschise in New York, Paris, Londra, iar marca Burberry a devenit un sinonim al lucrurilor de calitate. Burberry  a dat nastere modei in carouri. Articolele vestimentare si accesoriile in carouri si culori rosu, negru, crem sau alb au dat nastere unei marci inregistrate. Totodata carourile specifice lansate au devenit si loggo-ul companiei. In 1997 compania Burberry a lansat si o serie de noi colectii orientate catre industria  palariilor si accesoriilor. In 2000 si 2001 aceasta a fost premiata de Consiliul Britanic al Modei pentru categorii de design clasic si contemporan.


   SURSA 02
 
   Trench-ul este o piesa must-have si "timeless" pe care orice fashionista ar trebui sa o aiba in garderoba sa pentru ca nu o sa se demodeze niciodata (mai ales cel clasic de la Burberry).
Primele trench-uri au fost realizate din materiale rezistente la apa si erau folosite la inceput doar in cateva tari de catre membrii armatelor ce au luptat in primul si in al doilea razboi mondial.
   Casa de moda Burberry a fost fondata in anul 1856, iar in 1879 tanarul Thomas Burberry a inventat faimosul material rezistent la apa din care erau confectionate trench-urile -  gabardina: o stofa fina de lana cu legatura diagonala, care prezinta dungi paralele inclinate pe ambele parti. Succesul acestor trench-uri rezistente la apa a fost fenomental, vanzarile cresteau pe zi ce trece, majoritatea clinetilor facand parte din armata britanica. Cu timpul, soldatii au inceput sa poarte aceasta piesa si in viata de zi cu zi, nu doar atunci cand plecau la razboi. 

sursa:ipedia.ro

Istoria Bvlgari - Diamantele, cadoul perfect

Istoria Bvlgari - Diamantele, cadoul perfect

   Cu un veac de experienta in prelucrarea diamantelor, vestita companie a devenit, incet, dar sigur, un punct de referinta pe piata luxului. Sunt putine numele de firme care sa trezeasca brusc si iremediabil un sentiment de respect, alterat mai mereu de gelozie si pofte. BVLGARI reuseste de fiecare data. Daca parfumurile, ceasurile, accesoriile si istoria nu sunt de ajuns, diamantele - o specialitate a casei - raman tinta tuturor dorintelor. Orice barbat viseaza sa poata face un asemenea cadou, orice femeie spera sa-l primeasca. Diamantul ramane cel mai bun prieten al fetelor. O afacere de familie Bulgari este o familie veche, cu radacini grecesti. La mijlocul secolului al XIX-lea, familia Bulgari era cunoscuta drept un mic neam de mestesugari dintr-un catun si mai mic - Epirus. Toti barbatii se ocupau cu prelucrarea argintului. Aventura a iinceput o data cu emigrarea unui stramos, Sotirio Bulgari, in Italia. In 1884, acesta fonda, la Roma, primul magazin al familiei, pe via Sistina.
   Cu ajutorul fiilor sai, Costantino si Giorgio, Sotirio a deschis, in 1905, un magazin pe via Condotti, unde exista si acum unul dintre cele mai importante centre Bvlgari din lume. Pe parcursul primelor decenii din secolul trecut, cei doi fii au aratat un interes deosebit pentru pietrele pretioase, inlocuindu-l, treptat, la masa de lucru, pe tatal lor. In anii 50, Bvlgari a renuntat definitiv la linia stricta impusa de disciplina franceza - la acea vreme singura forma de expresie in lumea bijuteriilor. Nu a trecut mult si a impus propria scoala si propriul stil. Anii 70 au reprezentat transformarea acestei afaceri de familie iintr-un fenomen global. Rand pe rand, s-au deschis magazine la New York, Paris, Geneva si Monte Carlo, pentru ca in curand sa nu mai existe oras important in care bijuteriile Bvlgari sa nu franga vreo inima sau vreo carte de credit.
   Expansiune
   La inceputul anilor 90, familia a deschis si o companie de parfumuri - "Bvlgari Parfums", cu sediul central in Elvetia, intrand direct in mijlocul lumii selecte, a parfumurilor de inalta clasa.
Data de 17 iulie 1995 reprezinta pentru familia Bulgari ultima treapta a succesului - "Bvlgari Holding Company" S.p.A. este cotata la bursa italiana, Italian Stock Exchange Telematic, si pe piata SEAQ din Londra. Din acest moment, Bvlgari explodeaza pur si simplu: in 1997 se lanseaza o linie de mare succes de esarfe din matase, cu un design original, in 1998 incep productia de obiecte de piele si cea de ochelari, completate iin 1999 cu seria de cadouri si tacamuri. Compania este condusa, in continuare, de membrii familiei Bulgari: Paolo Bulgari - presedinte, Nicola Bulgari - vicepresedinte, si nepotul lor, Francesco Trapani - Chief Executive Officer.
   Diamante si scoici
   Bijuteriile Bvlgari, chiar daca circula si ca modele de serie, sunt nepretuite. Consacrand arta unor bijutieri alesi pe spranceana - un artist ca Ubaldo Crescenzi, de exemplu, este responsabil pentru cele mai multe modele dintre 1925 si 1965 -, Bvlgari reuseste sa aduca de fiecare data o gura de aer proaspat pe piata bijuteriilor. Fie diamante, fie "mama de perlai" (o parte din anumite scoici), fie pietre semipretioase, Bvlgari are intotdeauna propria amprenta. "Este o mare diferenta intre bijuteriile create de firmele noastre si cele mari, corporatiste. La productia industriala se pierde sufletul, iar noi nu vindem doar aur si pietre, vindem bijuterii, vindem caldura", explica Bogdan Aanicai, director "Micri Gold", unicul importator de bijuterii Bvlgari.
   Relatia dintre oameni si bijuterii este una speciala in aceasta firma:"La noi nu vine cineva sa cumpere o bijuterie, la noi vine sa-i fie vanduta o bijuterie. Cel care sta in spatele tejghelei nu poate fi doar un om care impacheteaza un inel, iti pune funda si bate bonul. Este un om care vinde o bijuterie. Pentru fiecare dintre ele, pentru fiecare dintre clienti, el trebuie sa fie altfel. Nu vinde paine si, in magazinele noastre, este un lucru care se vede".
   Traditie in vanzare   "Micri Gold" a fost una dintre primele firme particulare din Romania. Cel dintai magazin s-a deschis chiar de la inceputul lui 1991. Pe vremea aceea, romanii se imbulzeau sa cumpere aur. Pur si simplu, fara sa conteze prea mult cat de valoroasa sau frumoasa era bijuteria achizitionata. De atunci, in 15 ani de tentatii, de concurenta, de televiziune prin cablu, lucrurile s-au mai schimbat. Clientii sunt azi mai educati, au inceput sa invete cate ceva din civilizatia luxului. Una e un inel Dior, alta este un Rajola sau Gianni Lazzaro. Nu toti au invatat ca frumusetea nu consta doar in dimensiuni, dar un pas inainte a fost facut. S-a vazut atunci cand clientii au preferat sa cumpere, in loc de un inel cu mult aur, un inel cu un diamant mic, de 0,10 carate. La inceput, pana cand Bvlgari nu a cunoscut explozia internationala, atat ca piete, cat si ca produse, asemenea bijuterii erau de negasit in Romania. "Asta e politica lor. Oricum, si noi am inceput sa vindem gradual. Nu vin sa vanda toate produsele deodata, au o piramida clara. Vinzi mai intai un tip de produse, apoi ceasuri, apoi inele si abia mai tarziu ajungi la colectii de bijuterii", povesteste Aanicai.
   Clienti din 1991
   Pe masura ce Bvlgari a crescut, alte companii au preferat sa se retraga din Est. Nu li se potriveste piata. Cartier, de exemplu, mai are cateva ceasuri distribuite prin "Helvetansa" si cam atat. Nici tarile din apropiere, chiar proaspat europenizate ca Ungaria, nu se bucura de mai multa atentie din partea acestor companii. La "Micri Gold" insa nu exista temeri de acest fel. Colaborarea cu Bvlgari merge perfect, iar clientela este ca si asigurata. Exista clienti fideli ai magazinelor inca din 1991. Iar leul greu si integrarea nu au de ce sa le dea batai de cap: "2007 inseamna speranta pentru foarte multa lume. Si pentru noi. Chiar daca vor descinde pe piata noastra firme grele, direct sau prin reprezentante, cred ca vom continua sa avem o colaborare buna. Avantajul nostru este ca suntem aici de multa vreme, iar oamenii ne cunosc", spune Bogdan Aanicai, directorul "Micri Gold". Cu toate acestea, prognozele de crestere nu sunt chiar atat de optimiste - vremurile au facut deja ca procentul de crestere al firmei sa scada de la peste 50% la 10-20%. Dar romanii continua sa cumpere bijuterii. E un semn bun, de insanatosire sociala.
   Evenimente pentru elite
   O clientela fidela este greu de castigat, dar si mai greu de mentinut. De aceea "Micri Gold" organizeaza si "intalnirii" ale clientilor, ca intr-un club select. La un asemenea eveniment, desfasurat in totala discretie la Hotel Parc, invitatii au avut ocazia sa admire etapele prelucrarii diamantelor, de la roca plina de pamant pana la diamantul slefuit. In acest timp, in vitrine tronau copii ale celor mai mari si celebre diamante. Un fel placut de a petrece o seara...
   Ceasuri personalizate
   Ceasurile Bvlgari se numara, fara indoiala, printre cele mai scumpe instrumente de masurat timpul din lume. Un ceas Bvlgari este in sine o uzina, perfect armonizata de cei mai mari ceasornicari elvetieni. Ca si cand nu ar fi de ajuns, parca in ciuda liniei de bijuterii de otel (tot Bvlgari), ceasurile sunt din aur alb si galben, incrustate cu pietre pretioase. Unele - adevarate piese de colectie - apar doar in 99 de exemplare. Daca 20.000 de euro pentru o asemenea bijuterie nu vi se pare exagerat, ganditi-va la cele personalizate, care, cu un adaos de pietre, pot ajunge si la 500.000. 


   SURSA 02


   De 125 de ani, celebra companie italiană Bvlgari a reuşit să devină un nume de referinţă pe piaţa luxului, creaţiile sale, indiferent că sunt parfumuri, ceasuri, accesorii sau „specialitatea casei“, diamantele, fiind de peste un veac foarte dorite. Încă din 1884, Bvlgari a devenit sinonim cu luxul, reuşind să se menţină în topul celor mai apreciate case de bijuterii din lume.
   De-a lungul timpului, imperiul Bvlgari s-a extins şi în domeniul genţilor, al ochelarilor de soare, dar şi al unor hoteluri exclusiviste din Milano, Bali şi Tokyo. Indiferent de sezon, colecţiile de bijuterii Bvlgari sunt mereu actuale, dedicate femeii moderne, fiecare detaliu fiind lucrat cu minuţiozitate, astfel încât femeia care le poartă să se simtă o regină.
   O afacere de familie
   În 1884, emigrantul grec Sotirio Bulgari fonda în Italia, la Roma, primul magazin al familiei, pe via Sistina, specializat la început în vânzarea de argintărie. Ajutat de fiii săi Costantino şi Giorgio, Sotirio s-a mutat apoi pe via Condotti, unde există şi acum unul dintre cele mai importante centre Bvlgari din lume. Între timp, Bvlgari a devenit un adevărat imperiu de două miliarde de dolari, cu 270 de magazine în întreaga lume, din New York şi până la Paris, din Monte Carlo şi până la Geneva sau Milano. De la începtul anilor ‘90, Bvlgari şi-a făcut intrarea şi în industria parfumurilor, graţie companiei  Bvlgari Parfums. Au urmat lansarea unei linii de mare succes de eşarfe din mătase, cu un design original, producţia de obiecte de piele şi cea de ochelari, precum şi seria de cadouri şi tacâmuri. La fel ca şi în urmă cu 125 de ani, afacerea este condusă exclusiv de membrii familiei, Paolo Bulgari - preşedinte şi Nicola Bulgari - vicepreşedinte.
   Tradiţie şi inovaţie
   Pentru Paolo Bulgari, nepotul lui Sotirio, motivul pentru care bijuteriile italiene se bucură de atât de mult succes este evident: „Pentru că sunt create cu fantezie. Pentru că noi, italienii, ştim să ţinem pasul cu vremurile. Pentru că, în ciuda tradiţiei seculare, continuăm să fim creativi“. Această creativitate poate fi admirată şi la expoziţia de bijuterii „Între eternitate şi istorie 1884-2009“, organizată la ceas aniversar şi care va parcurge cele mai semnificative faze din istoria şi evoluţia mărcii Bvlgari, de la deschiderea magazinului de pe via Sistina, în 1884, şi până în zilele noastre. Printre exponate, se află un colier de diamante evaluat la 20 de milioane de euro, precum şi coliere, brăţări, broşe purtate de Sofia Loren, Gina Lollobrigida, Soraya sau Ingrid Bergman. Cea mai înfocată admiratoare a bijuteriilor marca Bvlgari rămâne Elizabeth Taylor. De altfel, o secţiune a expoziţiei este destinată exclusiv nestematelor dedicate actriţei cu ochii violeţi. Bvlgari a intrat în viaţa lui Elizabeth Taylor pe platoul filmărilor la pelicula „Cleopatra“. Din acel moment, actriţa s-a îndrăgostit pentru totdeauna nu doar de diamantele strălucitoare, ci şi de Richard Burton. De la petrecerea organizată la Roma cu ocazia inaugurării expoziţiei nu au lipsit vedetele de la Hollywood, admiratoare înfocate ale pietrelor preţioase, precum Jessica Alba, Alain Delon sau Enrique Iglesias. În plus, Casa Bvlgari a profitat de ocazie pentru a promova o acţiune caritabilă organizată pentru salvarea copiilor. Pentru a marca evenimentul, compania a lansat un inel special de argint, pe care este inscripţionat mesajul campaniei, „Să rescriem viitorul“, şi care costă între 60 şi 290 de euro. Banii obţinuţi din vânzări vor fi folosiţi pentru ajutorarea copiilor din întreaga lume. 




sursa:ipedia.ro
 

IBM - Cel mai mare furnizor IT din lume

IBM - Cel mai mare furnizor IT din lume

  Compania IBM este cel mai mare furnizor IT din lume, cea mai inovativa companie la nivel mondial. În ultimii 15 ani IBM a inregistrat cele mai multe brevete decat oricare alta companie pentru inventiile sale tehnologice. Ca lider IT, solutiile si serviciile IBM patrund in toate domeniile: servicii financiare, sanatate, guvern, automobile, telecomunicatii, educatie. Diversitatea si aria larga de acoperire a portofoliului – hardware, software, servicii, cercetare, finantare si tehnologie – diferentiaza in mod unic IBM de celelalte companii din industria IT. IBM continua sa transforme procesele si functiile sale pentru a deveni un nou model de corporatie numit Globally Integrated Enterprise. IBM Romania – infiintata in noiembrie 1995 - este pregatita sa raspunda nevoilor unei baze extinse de clienti, avand un numar mare de profesionisti de clasa mondiala in sediile din Bucuresti si Timisoara, la care se adauga partenerii autorizati de afaceri ce acopera intreaga tara si domeniile majore. În Romania, IBM are si doua mari centre: Global Procurement Services Group Romania Remote Delivery Center si Application Services Global Delivery Center Eastern Europe, cu sediile in Bucuresti.

  SURSA 02

  IBM preia controlul
   Calculatoarele despre care am vorbit, masinile CP/M si Apple, nu erau numite calculatoare personale – acesta nu a fost un termen recunoscut pana in august 1981, data de nastere a calculatorului IMB PC a fost creat de piata, datorita acelor sisteme de microcalculatoare care au facut posibila existenta calculatorului IBM PC.
   Desi microprocesorul care a stat la baza calculatorului IBM PC a fost produs in 1974, calculatorul IBM PC a fost produs abia in 1981. Intel 8088 era un microprocesor pe 16 biti, care putea lucra cu mai multa memorie si mai rapid decat predecesorii sai. IBM a delegat o companie necunoscuta, numita Microsoft, pentru a realiza un sistem de operare. Restul este, asa cum o spun ei, istorie. IBM PC a devenit un standard, in realitate o serie de standarde care au adus la vanzarea de aproximativ 100 de milioane de calculatoare personale din 1981. puterea marketing-ului IBM a dus la succesul lui IBM PC. IBM avea bani si pozitia pe piata astfel incat sa faca calculatorul IBM PC acceptat in corporatii. Desi e usor sa critici IBM pentru greselile, destul de multe, facute in dezvoltarea pietei calculatoarelor personale si lipsa de receptivitate fata de o piata care crestea mai rapid decat putea acoperi IBM, fara amestecul lui IBM, aceasta piata ar fi crescut mult mai incet si mai fragmentat.
   Calculatorul IBM PC a continuat tendinta data de Apple II, aducand puterea de calcul la indemana utilizatorilor. Posibilitatea de a-si imbunatati si mari productivitatea personala a fost o atractie atat de mare, incat oamenii au trecut peste orice pentru a-si cumpara un calculator personal. Ei au pacalit bugetele departamentale cumparandu-le ca masini de scris sau chiar platind diferenta din propriul buzunar.
   Multe companii au avut retineri in a urma tendinta de introducere a calculatoarelor personale, dar au descoperit ulterior ca acestea erau folosite din plin de concurenta. In aceste companii, de obicei, Centrul de Calcul era uluit cand descoperea invazia calculatoarelor personale. Fanaticii mainframe-urilor erau probabil cei mai surprinsi cand aflau ce se intamplase.
   Aparent peste noapte, Centrul de Calcul pierdea un procent destul de mare din prelucrarile de date ale companiei. Teritoriul pe care credeau ca il stapanesc era brusc invadat. Ceea ce era probabil cel mai tulburator pentru ei era ca utilizatorii de calculatoare personale vorbeau despre informatii si nu doar despre coloane de date.
   Utilizatorii au descoperit ca puteau combina si prelucra cum doresc datele. Puteau realiza rapoarte despre ceea ce ii interesa. Pe de alta parte, daca ai fi cerut la Centrul de Calcul un raport, ti-ar fi dat doar un raport standard asa cum le genera mainframe-ul. (Rapoartele standard consumau o „mica padure” de hartie, cand toti utilizatorii doreau doar o pagina ).
Astfel a aparut o noua tendinta: aceea de a a-ti realiza singur calculele. Atunci cand utilizatorii doreau sa faca simulari financiare de tipul „si daca”, ei nu mai trebuiau sa mearga, cu palaria in mana (metamorfic vorbind) la Centrul de Calcul. Puteau sa-si porneasca calculatorul personal, sa ruleze programul de calcul tabelar si sa realizeze o duzina de scenarii, in timpul in care Centrul de Calcul ar fi luat in considerare cererea lor.
   Deja nu mai exista nici o posibilitate pentru Centrul de Calcul de a schimba lucrurile. Corporatiile aveau toate motivele sa sustina noua tendinta si in acelasi timp destule motive de ingrijorare pentru anarhia care se crea. Distribuirea datelor prin companii, cum veti vedea, avea multe implicatii si exista marele risc de a scapa totul de sub control.
   Revolutia calculatoarelor personale, mai mult decat orice, a fortat Centrele de Calcul sa-si regandeasca rolul si tehnologia pe care o foloseau. Ele nu au avut cu adevarat de ales si au devenit Servicii de gestiunea de informatie (Management Information Service) sau IT (Information Tehnology) sau orice altceva care continea cuvantul informatie. De asemenea, au trebuit sa urmeze sau cel putin sa se obisnuiasca cu valul tehnologiilor aduse de calculatoarelor personale.


sursa:ipedia.ro